START  Cazare  Localități  Imobiliare  Evenimente  Galerie Foto  Galerie Video  Linkuri  Contact 
 
 

Stimați vizitatori, bine ați venit in Transilvania.


Obiectivul nostru este să prezentăm localități, locații din natură iminente datorită frumuseții lor, dar nu atât de cunoscute în cadrul publicului larg. Această prezentare dorim să efectuăm în mai multe limbi ca să facem accesibil pentru mai multe persoane.  Echipa noastră dorește să vă prezinte localități si unități de cazare din județele Harghita, Mureș și Covasna. Pe siteul nostru vă prezentăm următoarele localități: Băile Tușnad (Tusnádfürdő), Băile Harghita (Hargitafürdő), Miercurea Ciuc (Csikszereda), Ciumani (Gyergyócsomafalva), Praid (Parajd), Gornești (Gernyeszeg), Borsec (Borszék), Băile Șugaș (Sugásfürdő).


 Transilvania sau Ardealul (în maghiară Erdély, în germană Siebenbürgen) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României. De-a lungul timpului a făcut parte din Imperiul Roman, din Regatul Ungariei, respectiv din Imperiul Austriac. Pentru circa 170 de ani, între 1526 și 1699, a fost stat independent, sub numele de Principatul Transilvaniei. În această calitate a jucat un rol însemnat în Războiul de 30 de ani, de partea coaliției protestante. Odată cu victoriile imperiale pe frontul antiotoman, Transilvania a intrat sub administrație habsburgică, însă și-a păstrat formal statalitatea până în 1867, fiind condusă de guvernatori numiți de laViena.


În occident și nu numai, Transilvania este deseori asociată cu vampirii (in principal datorită romanului lui Bram Stoker, Dracula) și cu genul horror in general, deși această regiune este cunoscută și pentru peisajele pitorești ale Munților Carpați și bogata sa istorie.



Terminologie și localizare geografică



Noțiunea Transilvania are sub aspect politico-geografico două accepțiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică delimitată de Carpații Orientali, Carpații Meridionali și, la vest, de Munții Apuseni. Această regiune a fost denumită în Evul Mediu Voievodatul Transilvaniei (în latina medievală „țara de dincolo de pădure”), suprafața ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².


Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureș, Crișana, Sătmar, ținuturi cunoscute și sub denumirea Partium, adică „părțile” Ungariei alăturate după 1526 nucleului istoric din podișul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei. Este vorba despre comitatele Maramureș, Sălaj, Satu Mare, Bihor și Arad. Suprafața regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit Tratatului de la Speyer (1570), din Partium făceau parte comitatele Maramureș, Bihor, Zarand, Solnocul Interior, Crasna, provincia (țara) Chioarului, precum și comitatele Arad și Severin.


Uneori Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul de la vest de Carpații Orientali și nord de Carpații Meridionali, astfel incluzând și Banatul. Caracterul fluctuant al conținutului termenului se explică prin evoluția complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.


Suprafața totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeței României. Populația ce trăiește în acest spațiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populației României.


Din punct de vedere geografic Transilvania este un platou înalt, separat în sud de Țara Românească prin lanțul Carpaților Meridionali și în est de Moldova prin Carpații Orientali. Zona vestică a Transilvaniei (Crișana) are graniță cu Ungaria. La nord, se învecinează cu Ucraina (regiunile Transcarpatia - care cuprinde partea de nord a Maramureșului istoric - și Ivano-Frankivsk). Platoul cu înălțimi între 305 și 488 de metri este irigat de râurile Mureș, Someș, afluenți ai Tisei, și de râul Olt, afluent al Dunării.


Pe teritoriul Transilvaniei propriu-zise se află zece județe: Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureș, Sălaj și Sibiu.


Etimologie


Articol principal: Etimologia numelui Transilvania.


Toponimul Transilvania, derivat din latina medievală de cancelarie, este atestat din anul 1075 („terra ultra silvam”), drept nume compus din ultra („peste”, „dincolo”) și silva („pădure”) și înseamnă "teritoriul de dincolo de pădure". La începutul secolului al XII-lea teritoriul era menționat cu denumirea Partes Transsylvana sau Transsilvanae (de pildă în Legenda Sancti Gerardi, „Legenda Sf. Gerard”).


În cronica Gesta Hungarorum de la sfârșitul secolului al XII-lea a notarului regal P., zis Anonymus, este menționat de asemeni sinonimul redat în textul latin („terra ultra silvam” sau „transsilvanae”) prin forma erdeuelu (Erdeuelu), în maghiara modernă erdő elve și înseamnă "teritoriul de dincolo de pădure".[1]

 
 

  office@transylvaniatourism.ro | Tel: 0749-585285, 0266-311217